Recomandari pentru a forma o livada trainica

Succesul plantației pomicole pornește de la perioada plantării —Pepiniera Crisplant Aiud recomandă:
Perioada cea mai buna pentru plantarea pomiilor in conditiile tarii noastre este toamna, incepand cu luna octombrie si pana la 5-10 zile inainte de inghet. Epoca cea mai potrivită pentru plantarea pomilor în general este toamna (octombrie-noiembrie), întrucât asigură refacerea sistemului radicular și pornirea în vegetaţie primăvara mai timpuriu. Pomul trebuie plantat la adâncimea la care a crescut în pepinieră, respectiv cu punctul de altoire la nivelul solului. În caz că plantarea este adâncă, se întârzie pornirea în vegetaţie, iar în cazul unei perioade ploioase și pe teren greu are loc asfixierea rădăcinilor. Numai în zona de şes, unde se simte lipsa umezelii, pomii pot fi plantaţi cu 2-3 cm mai adânc decât au fost în pepiniera. Pe măsură ce se aşează pământ peste rădăcinile pomului, trebuie efectuata o călcare energică, în jurul pomului, pentru a se tasa solul și a nu rămâne goluri de aer. Desigur, in cele mai multe cazuri, plantarea se amana primavara, cu conditia ca operatia sa se execute inaintea intrarii pomilor in vegetatie.
Cum trebuie să arate un pom corespunzător pentru plantare in livada:
– să aibă 1-2 ani, şi o înălţime de peste I m;
– rădăcinile principale să fie sănătoase, de peste 20-30 cm, iar în cazul pomilor altoiţi pe portaltoi vegetativi să fie cu un smoc de rădăcini subţiri;
– tulpina şi rădăcina nu trebuie să fie deshidratate sau cu răni;
– la pomii de 2-3 ani, coroana trebuie să fie deja formată.In unele cazuri, pomii tineri au nevoie de tutore in primii 1-3 ani de la plantare. Tutorii se confectioneaza din lemn tare, stejar sau salcam, grosi de 3-7cm si lungi dupa nevoie.
– Un alt motiv foarte important este ca materialul săditor să fie unul de calitate. ”În primul rând pomii se achiziționează de la producătorii autorizati, nu de la marginea străzii. Se cumpără pomi certificați”.
Pregatirea pomilor pentru plantare consta in fasonarea si mocirlirea radacinilor.Intr-una din gropile sapate in vederea plantarii si aflata in centrul terenului se va pregati o “mocirla” formata din o parte gunoi de grajd(recomandat sa nu fie proaspat), o parte apa peste care se adauga pamant pana cand, prin amestecare continua, se obtine o pasta de consistenta smantanii. In aceasta pasta se vor cufunda complet radacinile pomului.Fasonarea pomilor se executa cu o foarfeca de pomi bine ascutita, atat la radacini, cat si la ramificatiile trunchiului, daca exista. Astfel, prin taiere, se elimina radacinile uscate, rupte sau ranite. Radacinile groase incepand de la 3-4 mm diametru se lasa intacte daca se prezinta in stare buna, in cazul in care ele au rani se scurteaza imediat deasupra ranii printr-o taietura perpendiculara pe axul radacinii. Radacinile subtiri, fibroase se scurteaza cu 7-8 cm daca sunt viabile, sau in cazul in care sunt uscate se taie complet. Daca, in momentul plantarii, pomul este drept si neramificat, se va efectua o taietura deasupra unui mugure, la o inaltime de 70cm-1,25 m(practic de la inaltimea aleasa se va forma coroana). Aceasta e inaltimea optima de proiectare a trunchiului dar in functie de optiuni aceasta poate suferii variatii sensibile.
Gropile trebuie sa aiba un diametru cuprins intre 35-50 cm pentru ca radacinile secundare sa poata sa se dezvolte in primi ani de la replantare ele au nevoie de pamant mai afanat pentru a putea sa se dezvolte sa prinda putere sa strapunga si pereti gropilor unde pamantul este tasat .Pomii trebuie acoperiti cu pamant inca 4-5 cm deasupra punctului de altoire (recunoscut prin nodul de deasupra radacinii), astfel incat, dupa asezarea definitiva a pamantului in groapa, acestia sa ramana ingropati pana la nivelul la care au crescut in pepiniera. Ingroparea superficiala reprezinta un neajuns care are repercursiuni pe intreaga durata de viata a pomilor.
Operatia de plantare se efectueaza dupa cum urmeaza : pomul se introduce la adancimea stabilita, se toarna cu lopata pamant maruntit peste radacini si in jurul acestora. Se indeasa puternic pamantul intre radacini astfel incat intre acestea sa nu ramana spatii goale.Dupa ce radacinile au fost acoperite, se calca pamantul din groapa in sens circular, de la margini catre centrul gropii. Se adauga inca un strat de 10-15 cm de pamant (amestecat cu gunoi de grajd daca se doreste fertilizarea pomului) si se calca din nou indesat dupa care este indicat sa se adminiatreze 10-20 l apa . Restul pamantului rezultat din groapa se aseza pe suprafata gropii fara a se mai calca.
In cazul plantarii de toamna , in jurul pomului se poate face un musuroi inalt de 10-20 cm si larg de 30 cm, care are scopul sa apere radacinile de eventualele ingheturi mari.Exceptand solurile cu fertilitate mare, este recomandat ca la planatrea pomilor sa se administreze ingrasaminte. Cele mai indicate sunt ingrasamintele organice, respective compost bine descompus(mranita) in cantitate de 5-15 kg la o groapa si se amesteca cu ultimul strat de pamant care vine deasupra atentie sa nu se introduca pe radacini el trebuie sa fie mai la suprafata in asa fei in cat cu apa ce se administreaza sa poata sa se descompuna si sa ajunga la sistemul radicular al plantei.”
Pepiniera Crisplant Aiud

“Sfaturi (recomandare)pentru formarea coroanei pomilor din Gradina Ta
Recolta anuala de fructe depinde mult de ingrijirea corecta a pomilor fructiferi. Afla care sunt cele mai importante reguli de taiere pentru pomii gradini tale.Incepand din primul an de viata, taierea poate face diferenta dintre un pom sanatos si productiv si unul cu probleme. Taierea formativa a puietilor este un efort investit in intreaga viata a pomului, care isi va dezvolta apoi crengile corect.
Taierea este apoi recomandata in fiecare perioada de repaus vegetativ pentru pomii crescuti cu coroana naturala in gradina.Pentru varsta de un an sau doi, taierea este recomandata in perioada in care pomul nu este activ (de la caderea frunzelor pana la primii boboci), dar nu este indicat sa te ocupi de taiere in zile cu temperaturi foarte scazute.Daca puietul este format doar din tulpina, taierea la un an se face la un nod, la o inaltime de aproximativ 75 cm pentru varietatile de marime normala si o inaltime de circa 60 cm pentru varietatile pitice.In cazul puietilor care au deja crengi formate, se recomanda taierea la aceeasi inaltime, chiar deasupra unei crengi puternice lasand mai jos alte doua-trei crengi la distanta aproximativ egala una de alta. Se recomanda scurtarea crengilor la jumatate sau doua treimi, chiar la un nod aflat pe partea superioara.
In al doilea an de viata, se recomanda taierea tulpinii chiar desupra crengii crescute la inaltimea cea mai mare si pastrarea a alte 3-4 crengi care au crescut sanatoase, la unghiul potrivit. Daca cele mai multe crengi s-au format aproape vertical, scurteaza-le cu o treime, chiar deasupra unui nod orientat catre exterior.
La urmatoarea taiere, alege una sau doua nuiele sanatoase crescute pe fiecare creanga a pomului si scurteaza-le cu o treime. Scurteaza si crengile principale cu o treime, chiar dupa o nuia sanatoasa. In total, este important sa lasi 8-10 crengi pentru formarea finala a coroanei.
Elimina mladitele care cresc catre tulpina, deoarece acesteia nu vor produce multe fructe, dar voi folosi resurse importante pentru pom pe termen lung.Elibereaza centrul coroanei si redue apoi crengile laterale care s-au intins prea mult. Cand tai o creanga, alege un punct chiar deasupra unei nuiele crescuta din ea, care sa aiba cel putin o treime din diametrul crengii principale.
Pentru varietatile de pomii care rodesc mai mult pe tepuse, taierea vizeaza o treime din lungimea acestora, chiar in punctul din care creste o nuia intr-o directie potrivita. Lasa doar cinci sau sase nuiele noi pe coroana daca acestea nu au spatiul necesar sa se dezvolte in crengi productive.
Cand pomul rodeste pe mladite, taie crengile care au produs fructe in anul precedent, lasand cele mai viguroase nuiele laterale. Nu taia mladitele mai scurte de 30 cm. Taie de fiecare data o parte din tepuse pentru a reduce inghesuirea acestora in coroana.
In anul al doilea dupa plantare se urmareste formarea ramurilor de ordinul 2 pe ramurile crescute in anul precedent si formarea de ramuri de ordinul intai pe prelungirea axului, in etajul al doilea. In acest scop ramurile din coroana se taie la aceeasi inaltime de 60-80cm deasupra unui mugure care priveste in afara. Toate ramurile secundare de pe ramurile principale se scurteaza la 4-5cm. Axul coroanei se taie mai lung cu 25-35cm In urma acestei taieri pe fiecare ramura din coroana vor creste 2-4 lastari puternici. In primavara celui de-al treilea an se alege cea mai slaba ramura din etajul I. Pe aceasta, incepand de la ramificatia ordinului doi, se
masoara in sus 50-60cm si se taie deasupra unui mugure care priveste in afara. Prima ramificatie de ordinul doi se taie cu 15-20cm mai scurta decat ramura de prelungire. Celelalte ramuri din etajul I se scurteaza la fel la aceeasi inaltime.
Toate celelalte ramurele de pe ramurile principale se scurteaza la 4-7muguri pentru a le forta sa se transforme in ramuri de rod. Cele trei ramuri din etajul al II-lea se taie in asa fel ca varful lor sa fie mai sus cu 20-30cm decat varful ramurilor din etajul I. Fata de aceste ramuri axul se lasa mai lung cu 30 cm.
In primavara anului trei de vegetatie, prelungirile ramurilor din etajul I se taie la 50-60cm deasupra ultimei ramificatii de ordinul II. Ramificatiile de ordinul II se scurteaza la randul lor cu 20cm fata de varful lastarilor de prelungire. La ramurile din etajul II se aplica aceleasi taieri ca si la ramurile din etajul I. Axul coroanei se trateaza la fel ca si in anul precedent pentru formarea etajului al III-lea. Toate ramurile crescute in interiorul coroanei se scurteaza pentru a fi transformate in ramuri de rod sau se indeparteaza. Dupa ce se termina formarea coroanei si pomul intra pe rod se aplica o taiere slaba, care consta in special in rarirea ramurilor din coroana si scurtarea lastarilor de prelungire.
Cu ocazia raririi coroanei, se indrepteaza prin taiere la inel, ramurile concurente ale prelungirilor, cele uscate, rupte, dezbinate, cele care cresc spre interiorul coroanei si una din cele doua ramuri care eventual cresc prea apropiate.
La arbustii fructiferi si cei decorativi, in fiecare primavara inainte de pornirea vegetatiei se aplica taierea de rarire sau de intinerire care consta din inlaturarea tulpinilor ce depasesc 4-6 ani, a ramurilor batrane uscate sau rupte si inlocuirea lor cu tulpini anuale care cresc direct din colet.
Tot primavara devreme se taie si gardurile vii din gradina cu scopul de a le reduce inaltimea si a provoca indesirea lor. Daca gardul viu are inaltimea dorita in cursul verii se va tunde de 2-3 ori pentru a-l mentine la aceeasi inaltime si a-i da o forma artistica. Prin taieri in cursul verii se inlatura si florile trecute de trandafir pentru a provoca o noua lastarire si inflorire.
Lucrarile de taiere sunt lucrari hotaratoare pentru cresterea si rodirea an de an a pomilor si arbustilor fructiferi. De aceea ele trebuie executate obligatoriu si cu multa grija in fiecare an.

Tualetarea (Taiatul)sau Intretinera livezilor sunt necesare pentru a reduce incarcatura excesiva cu muguri de rod in anii cand este nevoie, pentru a preveni alternanta de rodire si a stabili marimea ramurilor, pentru a evita alungirea si intrepatrunderea lor, fiind stiut ca in coroanele dese, in care nu patrunde suficienta lumina, se formeaza un mediu propice pentru inmultirea si dezvoltarea bolilor si a unor daunatori.De asemenea, la pomii cu coroana deasa stropirile se efectueaza mult mai greu, existand riscul ca solutia de stropit sa nu poata fi aplicata pe toate ramurile. Tot prin taierile de intretinere se urmareste echilibrarea vegetatiei intre baza si varful coroanei.
Taierile de fructificare au rolul de a mentine pomii intr-un echilibru fiziologic timp mai indelungat. La pomii aflati in plina rodire, se urmareste normarea incarcaturii cu muguri floriferi in raport cu potentialul pomilor.Fiecare specie pomicola are particularitatile sale pentru taierile de fructificare.
O data cu inaintarea in varsta, pomii fructiferi au cresteri vegetative slabe si productii scazute. Pentru cresterea duratei de viata si a potentialului productiv al acestor pomi se aplica taieri de intinerire.Taierile de intinerire dau rezultate bune cand volumul coroanei se reduce considerabil si semischeletul se intinereste in mare majoritate. Taierile pomilor fructiferi se efectueaza in principal in perioada de repaus.
Taierile facute primavara tarziu sunt recomandate numai cand pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii sanatosi de cei atinsi de ger.
Taierile “in verde” se executa la unele specii: cires, piersic (timpuriu), dupa culesul fructelor.
Obiectivele tăierii:
● Repartizarea uniformă a semischeletului tânăr de o parte şi de alta şarpantelor (ramurile groase ce pornesc de pe ax) la 20 – 30 cm şi nu deasupra sau dedesubtul lor;
● Apropierea pe cât posibil prin tăieri de reducţie a rodului de şarpante şi subşarpante pentru îmbunătăţirea condiţiilor de hrană.
● Completarea spaţiilor create accidental în urma frângerii ramurilor sub povara rodului sau din alte cauze;
● Aplicarea unor tăieri de reducţie prin care se deschide unghiul de inserţie în partea superioară a pomului pentru temperarea creşterii şi unor tăieri de transfer pe semischelet ce reduce unghiul de inserţie (unghiul faţă de verticală) pentru a stimula creşterea în partea inferioară a pomului;
● Înlocuirea semischeletului viguros din partea superioară a pomului prin tăieri de plafonare a creşterii de vigoare slabă pentru a evita formarea aşa numitelor “pălării” în special la coroanele aplatizate;
● Scurtarea severă a semischeletului îmbătrânit, în curs de epuizare.
● Asigurarea, prin tăieri de rodire, a unui raport de 3:1 între formaţiunile care prezintă doar muguri vegetativi şi formaţiuni care poartă muguri de rod; şi a unui raport de 8:1 între mugurii vegetativi şi de rod; sau cca 5-6 muguri de rod pe fiecare cm2 din suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului.
● Pomii la care creşterile sunt slabe iar mugurii de rod sunt în exces se vor tăia sever, pe când pomii cu creşteri exagerate şi fără rod nu se vor tăia sau se vor tăia foarte slab, urmând ca normarea producţiei să se facă anul următor.
Să nu uităm nici de faptul că tăierile aplicate în primii ani de viaţă afectează pomul toată viţa lui (schelet) şi cele aplicate în timpul rodirii afectează cel puţin trei ani de la efectuarea tăierii. La fel de importantă este menţinerea subordonării pe verticală a etajelor şi a ramurilor din cadrul etajelor, dar şi păstrarea echilibrului vertical şi cel orizontal Unghiurile de inserţie (faţă de verticală) ne vor ajuta menţinerea echilibrului între creştere şi fructificare. Cu cât creşte unghiul de la verticală spre orizontală, cu atât se reduce lungimea creşterilor şi apar fructele. Avem un echilibru la un unghi de cca 45º, la care avem creşteri anuale şi producţie de fructe la un nivel echilibrat. Cu cât creşte unghiul spre orizontală se reduce lungimea creşterilor anuale, se măreşte numărul de fructe şi se reduce dimensiunea lor. Pomul doreşte să facă cât mai multe fructe pentru a se înmulţi (modul natural de înmulţire în flora spontană), iar dacă nu intervenim printăiere de normare a rodului, nu vom avea fructe de calitate.

Tăierea de formare a pomilor fructiferi;
După plantare, în funcţie de forma de coroană pe care dorim s-o obţinem se fac tăierile pentru formarea coroanei. De obicei, formarea unei coroane se obţine în 3-4 ani de la plantare, prin diverse operaţii de modificare a poziţiei de creştere a ramurilor şi lăstarilor (aplecare, arcuire etc.), prin tăieri propriu-zise, prin scurtări sau suprimări de ramuri.După ce a fost formată coroana pomilor, ea trebuie menţinută prin tăieri de întreţinere şi fructificare.
Tăierile anuale,aceste tăieri sunt necesare deoarece trebuie redusă încărcătura excesivă cu muguri a pomilor fructiferi, atunci când este nevoie, pentru a se stabili mărimea ramurilor, pentru a se stabili alungirea şi întrepătrunderea lor. Se ştie că în coroanele dese, în care nu pătrunde destulă lumină, bolile şi dăunătorii se dezvoltă mult mai re-pede. La pomii care au coroana deasă, stropirile se fac mult mai greu existând şi riscul ca soluţia cu care se stropeşte să nu poată fi aplicată pe toate ramurile. Prin tăierile de întreţinere se urmăreşte echilibrarea vegetaţiei între bază şi vârf.
Tăierile de fructificare,acestea sunt necesare pentru a menţine pomii într-un echilibru fiziologic timp mai îndelungat. La pomii fructiferi aflaţi în plină rodire se urmăreşte normarea încărcăturii cu muguri floriferi în raport cu potenţialul acestor pomi. O dată cu trecerea timpului, pomii fructiferi au creşteri vegetative slabe precum şi producţii scăzute. Pentru creşterea duratei de viaţă şi a potenţialului productiv se aplică la aceşti pomi tăierile de întinerire.
Tăierile de întinerire,au rezultate bune atunci când coroana pomilor se reduce considerabil iar semischeletul se întinereşte în majoritate. Se recomandă ca tăierea pomilor fructiferi să se efectueze în perioadă de repaus. Tăierile se pot face şi primăvara târziu dar doar atunci când pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii sănătoşi de cei atinşi de ger.
O coroană aerisită va duce la fructe egale.Merii, cireşii, perii şi prunele pot dezvolta crenguţe subţiri şi scurte pornite direct din ramurile de bază. În general, pe aceste crenguţe se formează adevăraţi ciorchini de flori şi, ulterior, fructe. În general acestea apar în cazul în care partea centrală a coroanei este prea umbrită, aspect ce va duce în final şi la deteriorarea formaţiunilor florale. Prin urmare, sunt indicate tăierile crengilor stufoase foarte înalte sau crescute răzleţ în lateral pentru a permite luminii şi soarelui să acceseze toate zonele pomului.
Ramurile neroditoare, adevăraţi paraziţi, ramurile neroditoare sunt de cele mai multe ori parazite şi consumă resursele celor care rodesc. Prin urmare, este indicat să le tai încă din momentul în care acestea apar, deoarece se dezvoltă şi se întăresc foarte rapid.
O altă soluţie ar fi altoirea acestora (în cazul în care sunt deja foarte mari). În general, cele mai productive crengi cresc orizontal sau într-un unghi de maxim 45 grade.”
